Modurile verbului

Modul-forma pe care o ia verbul pentru a arata felul in care vorbitorul considera actiunea.
Moduri:

1.personale (verbul isi schimba forma in functie de persoana)
ex: scriu , scrii , scrie

2.nepersonale (verbul nu-si schimba forma)
ex: a scrie , scriind , de scris

MODURILE ȘI TIMPURILE VERBULUI
1. Moduri personale

Indicativ
prezent: (eu lucrez)
imperfect: (eu lucram)
perfect simplu: (eu lucrai)

Rolul cratimei

-imperative si gerunzii cu pronumele reflexiv sau personal postpus (du-te!, ducându-se, ducându-le).-Leagă cuvinte diferite ce formează silabe comune, prin elidarea unor vocale sau nu: te-au văzut.

-Separă elementele formei inversate a perfectului compus: „venit-ai”

-adjective posesive postpuse substantivului, în expresii de tipul: maică-sa, taică-su.

-Marchează o schimbare de topică (de ex. postpunerea pronumelui în raport cu verbul : Huleşte-le!), efectul expresiv fiind acela al mutării atenţiei asupra verbului şi constituirea ad hoc a unei aliteraţii.

-elemente componente nesudate ale unui cuvânt compus: câine-lup, dus-intors.

Cel, ce-l. Cei, ce-i. Cea, ce-a

CEL, CE-L
Ce-l se scrie ce-l când poate fi înlocuit cu ce îl, adică pe care îl:

Pachetul ce-l ţii în braţe.
Pachetul ce îl ţii în braţe.
Pachetul pe care îl ţii în braţe.

Cel se scrie cel când se referă la un el, un substantiv masculin (sau neutru) singular, şi e însoţit de un adjectiv:

Băiatul cel (mai) mare are 12 ani, băiatul cel (mai) mic are 5 ani.
Cel mare are 12 ani, cel mic are 5 ani.
Cel frumos seamănă cu mine, cel deştept seamănă cu tac-su.
Sau invers, mă rog.
De fapt, cel frumos şi deştept seamănă cu mine. Restul seamănă cu tac-su.

Cam, c-am

Se scrie cu liniuţă sau fără.

Cum ziceam şi aici, se scrie c-am atunci când poate fi înlocuit cu că am şi completat cu eu sau noi:
Cred c-am (că am) întârziat.

Se scrie cam, într-un cuvânt, când înseamnă destul de, aproximativ:
Ţi-e cam mare bluza asta.

Despre ca şi c-a, cai şi c-ai, c-aţi, c-au, aici.

Sunt dependent de tehnologie. Cum mă tratez?

Suntem tot mai dependenţi de tehnologie - abia dacă ne dezlipim degetele de ecranul sau butoanele telefonului mobil, suntem mai mereu conectaţi la reţelele sociale, iar unii petrec mai mult de opt ore în faţa calculatorului. Uneori ajungem chiar să ne simţim „sufocaţi" de avalanşa de informaţii primite prin mijloacele tehnologice, devenim mai puţin productivi şi ne simţim secaţi de energie din cauza folosirii excesive a tehnologiei.

Aproximativ 67% dintre participanţii la un studiu Pew au declarat că îşi verifică telefonul mobil chiar dacă acesta nu a emis niciun sunet sau nu a vibrat. Mai mult, 44% dintre respondenţi mărturisesc că dorm alături de telefonul lor mobil pentru că nu vor să rateze apeluri, mesaje sau alte informaţii care ar putea apărea în timpul nopţii, iar 30% susţin că nu-şi închipuie cum ar putea trăi fără acest gadget.

Mai mult, un studiu comandat de compania Nokia şi analizat de Tomi Ahonen, consultat în tehnologia mobilă, a arătat că utilizatorii de smartphones îşi verifică dispozitivul chiar şi de 150 de ori într-un interval de 16 ore, notează Daily Mail.

Pe lângă telefoanele mobile, însă, putem adăuga computerele personale, laptopurile, tabletele şi multitudinea de gadget-uri de care nu ne mai desprindem nici atunci când lucrăm, dar nici în timpul liber.

Tony Schwartz, CEO la The Energy Project şi autorul cărţii Fii excelent în toate, propune câteva metode prin care fiecare dintre noi îşi poate redobândi puterea în faţa tentaţiei tehnologiei şi astfel îşi poate creşte productivitatea şi poate economisi energie, arată Huffington Post.

BONTON. Gheorghe Bănuță, profesorul care predă lecții de viață

Dacă este adevarăt că tinerii sunt bogăția unei țări, atunci un oraș sărac din România este, de fapt, cel mai bogat din lume. Asta și datorită unui profesor inimos care, de 12 ani, le predă adolescenților, din propria inițiativă, un curs practic pentru viață. Ba chiar a tipărit un manual pe această temă. 

Clubul Elevilor din Câmpulung Muscel este locul în care, de 12 ani, profesorul Gheorghe Bănuţă a înfiinţat un cerc de bune maniere şi de viaţă pentru adolescenţi, unic în ţară. Durează un an şi este gratuit.

Într-o societate în care profesorii nu mai au parte de respect, Gheorghe Banuţă a reuşit să câştige prietenia şi admiraţia elevilor săi şi chiar a unor colegi de breaslă. „Mi-a schimbat modul de a privi lucrurile în viaţă”, mărturisește Nicoleta Lepșa, absolventă a cursului.

Pentru profesorul Gheorghe Bănuţă, această activitate a devenit viaţa lui. A scris şi o carte, un manual de bune maniere pe care l-a tipărit cu bani din propriul buzunar.

Generații de tineri au învăţat de la profesorul lor un lucru care nu se predă la școală: să cântarească lucrurile şi să-şi formeze propria lor părere despre lume.

„Cea mai mare satisfacţie este că pot să le transmit, să îi ajut, să îi îndrum, să fie altfel decât majoritatea adolescenţilor, sa fie ei înşişi, să nu mai fie ca o turmă dirijată de la o telecomandă, uşor manevrabila pentru oricine, să ia în frâu viaţa asta şi să o schimbe în bine. Şi în lume oriunde vor merge”, mărturisește Gheorghe Bănuță.

Puteți urmări întreg materialul la emisiunea „Bonton”, duminică, de la 17:30, relateaza digi24.ro

Imnul national - impus prin lege, in fiecare zi de luni, in scoli

Imnul national va fi intonat obligatoriu in fiecare zi de luni in toate salile de clasa din invatamantul primar si gimnazial, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris. Asa suna o propunere legislativa initiata de deputatul PDL Maria Stavrositu. De fapt, si Traian Basescu vrea sa se cante imnul si cand vrea presedintele, ce nu se face? Modul in care Marcel Pavel a interpretat imnul national, inaintea partidei de fotbal Romania - Franta, a starnit o adevarata furtuna in societatea romaneasca, mai ales ca interpretul a ales sa renunte la versurile in care era pomenit numele de... Traian!
 
"Am vazut o penibila intamplare cand la tine acasa nu se canta imnul corect, iar in acelasi timp am vazut sportivele coborand de pe podium, in strainatate, atunci cand imnul nu a fost cantat corect", a afirmat presedintele Traian Basescu la sfarsitul saptamanii trecute, la Scoala de Vara a UNPR.  El a cerut ca in fiecare clasa sa existe un tricolor, iar la inceputul orelor sa se cante imnul national, asa cum se intampla cand el era licean.

Funeriu despre imnul national:  de acord, dar sa nu demonetizam aceste lucruri, ca in trecut.
Si Daniel Funeriu, ministrul Educatiei, a avut o initiativa privind imnul national:  "Am cerut inspectorilor scolari generali ca in toate scolile din Romania festivitatile sau evenimentele de inceput de an scolar sa inceapa cu intonarea imnului national, atat in ceea ce priveste melodia, cat si in ceea ce priveste versurile, cel putin a celor patru strofe obligatorii", a anuntat, duminica, ministrul Educatiei.

"In ceea ce priveste posibilitatea de intonare a imnului national o data pe saptamana sau in alte conditii care vor fi definite ulterior vom lua o decizie in urma analizei oportunitatii acestui lucru. Analiza o vom face impreuna cu Institutul pentru Stiinte ale Educatiei. Eu personal ma declar adeptul unei astfel de initiative, pentru ca sunt convins ca este important sa respectam solemnitatea si este important sa respectam simbolurile nationale. Dar, in acelasi timp, trebuie sa fim vigilenti sa nu demonetizam aceste lucruri, asa cum a fost cazul in trecut", a mai spus Funeriu.