Noul COD CIVIL

Schimbări majore generate de intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă

Când va intra în vigoare?
1 februarie 2013

Ce dispoziții ale NCPC nu vor intra în vigoare de la 01 februarie 2013?
Dispozițiile privind cercetarea procesului și dezbaterea fondului în camera de consiliu;

Dispozițiile privind pregătirea dosarului de apel, respectiv recurs, de către instanța a carei hotărâre se atacă;
ambele dispoziții vor intra în vigoare la 01 ianuarie 2016 și vor fi aplicabile proceselor pornite după această dată

Pragul valoric de 500.000 lei pentru recurs va fi de 1.000.000 lei în litgiile pornite până la 31.12.2015.

Ce se abrogă ?
- Codul de procedură civilă Carol al II-lea - „Codicele de procedură civilă” (sau „Codul de procedură civilă”), republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare; - Decretul nr. 203/1974 pentru înființarea și organizarea de secții maritime și fluviale la unele instanțe judecătorești și unități de procuratură, – Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat (dispozițiile de procedură) - Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale - art 1169-1206 din Codul civil “CUZA” – art. 230 LPA Cod civil - art. 46, 55, 57, 58 și 907 – 935 din Codul comercial – art. 230 LPA Cod civil - orice alte dispoziții contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale.


Ce “uităm” după 1 februarie 2013?
a)Procedura specială a litigiilor între „profesioniști”
- Concilierea prealabilă
- Caracterul executoriu al hotărârilor între „profesioniști”

b)- Dispoziții de procedură în Codul civil – cum au fost art. 1169-1206 din Codul – civil Cuza
c)- investirea cu formulă executorie
d)- termenul de hotărâre „irevocabilă”
e)- principiul aplicării imediate a legii de procedură noi.

Cum și când se va aplica Noul Cod de Procedură civilă?
Art 3 din LPA „ Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. (2) Procesele începute prin cereri depuse, în condițiile legii, la poștă, unități militare sau locuri de deținere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanță după această dată.”

Aplicarea în timp a legii de procedură
Art. 24. - Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

Art. 25. - (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. In caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.

Art. 26. – (1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.

Art. 27. - Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Termene
-Depunerea întâmpinării – 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată – art. 201 NCPC
-Primul termen de judecată – maxim 60 de zile de la data răspunsului la întâmpinare – sau data la care trebuia depusă întâmpinarea sau răspunsul la întâmpinare – art. 201 NCPC.
-Prezentarea la instanță sau primărie pentru recepționarea citației ( în plic închis) în cazul procedurii prin afișare – 7 zile, art. 153 – 164 NCPC.
-Amânarea pronunțării- 15 zile
-Motivarea hotărârii judecătorești – 30 zile.
-Termenele de apel și recurs – 30 de zile .

<strong>Procedura prealabilă și începutul procesului</strong>
1.Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
2.Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii.
3.Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii – art. 192 alin 2.

Competența
-Tribunalul devine instanța de drept comun – art. 95 NCPC
Pragul valoric al competenței între judecătorii și tribunale a fost fixat la 200.000 lei
-Se stabilesc reguli clare referitoare la determinarea competenței materiale – art. 98 – 106 NCPC.
-Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
-Va putea fi acordat un singur termen pentru verificarea competenței – art. 131 alineat 2 NCPC
-Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe – art 131 NCPC
-După intrarea în vigoare a codului, reguli noi de competență vor putea fi stabilite numai prin modificarea NCPC – art 122 NCPC
-Strămutarea va fi judecată, de regulă,de Curtea de Apel – art 142 si urm NCPC

<strong>Citarea – reguli noi</strong>
<strong>1.</strong> Citarea și comunicarea actelor de procedură se va face în plic închis. Plicul va purta mențiunea “PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE“. –art 154 NCPC

<strong>2.</strong> Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanța, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conține: denumirea instanței, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea și indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de către destinatar cu data primirii, numele în clar și semnătura persoanei însărcinate cu primirea corespondenței și va fi expediat instanței prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace. – art. 154 alin 6 NCPC

<strong>3.</strong> Citația va fi comunicată personal, iar în cazul refuzului de primire citația va fi depusă în cutia poștală. În lipsa cutiei poștale se va proceda la afișarea înștiințării.

<strong>4.</strong> În cazul procedurii prin afișare, partea are obligația să se prezinte după o zi dar nu mai tarziu de 7 zile la instanță sau la primărie, dacă instanța de judecată este în altă localitate decât cea în care se face comunicarea pentru ridicarea citației. La expirarea acestui termen procedura se consideră îndeplinită.

<strong>Judecata în primă instanță</strong>
-Cererea de chemare în judecată nu va fi comunicată pârâtului automat.

-Citarea și comunicarea actelor de procedură se vor face în plic închis.

-Modificarea cererii de chemare în judecată după primul termen va putea fi făcută numai cu acordul expres al tuturor părților – art 204 NCPC

-Administrarea probelor va avea loc în camera de consiliu- art 240 – va fi aplicabil numai de la 01 ianuarie 2016.

-Se va fixa ora orientativă- de strigare a cauzei – art 215 alin 1 NCPC

-Judecata pe fond va avea loc în ședință publică sau în camera de consiliu dacă părțile convin – art. 244 NCPC – va fi aplicabil numai de la 01 ianuarie 2016.

-Nu se vor putea depune concluzii scrise după închiderea dezbaterilor –art. 394 NCPC

<strong>Verificarea cererii – art 200 NCPC</strong>
*Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare – art 199 NCPC.
*Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplinește cerințele legale.
*Când cererea nu îndeplinește aceste cerințe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii.
*Dacă obligațiile nu sunt îndeplinite în termen, prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
*Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termen În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.

<strong>Judecata – reguli. Cercetarea procesului.</strong>
<strong>1</strong>.În fața primei instanțe cercetarea procesului se desfășoară în camera de consiliu, dacă legea nu prevede altfel. Au acces în camera de consiliu ori în sala de ședință părțile, reprezentanții lor, cei care îi asistă pe minori, apărătorii părților, martorii, experții, traducătorii, interpreții, precum și alte persoane cărora instanța, pentru motive temeinice, le admite să asiste la proces – art 213 NCPC.

<strong>2</strong>.Cercetarea procesului are loc în fața judecătorului, în camera de consiliu, cu citarea părților. În căile de atac cercetarea procesului, dacă este necesară, se face în ședință publică – art 240 NCPC – va fi aplicabil numai de la 01 ianuarie 2016.
Pentru fiecare ședință de judecată se va întocmi o listă cu procesele ce se dezbat în acea zi și care va fi afișată pe portalul instanței și la ușa sălii de ședință cu cel puțin o oră înainte de începerea acesteia. Lista va cuprinde și intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor.

<strong>3</strong>.Părțile pot cere instanței, la începutul ședinței, amânarea cauzelor care nu sunt în stare de judecată, dacă aceste cereri nu provoacă dezbateri – art 220 NCPC.

<strong>4</strong>.Instanța va înregistra ședințele de judecată. Înregistrarea va putea fi ulterior transcrisă la cererea părții interesate, în condițiile legii. Transcrierile înregistrărilor vor fi semnate de președinte și de grefier și vor avea puterea doveditoare a încheierilor de ședință – art 231 NCPC.

<strong>Probele</strong>
-toate aspectele legate de probațiune sunt reglementate în NCPC

-la data intrării în vigoare a NCP se vor abroga dispozițiile art 1169-1206 din Codul civil „Cuza”

-administrarea probelor se face în camera de consiliu – art 260 alin 1 NCPC – va fi aplicabil numai de la 01 ianuarie 2016.

-Înscrisul pe suport informatic este admis ca probă în aceleași condiții ca înscrisul pe suport hârtie, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege – art 266 NCPC.

-Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui întreprinzător sau altui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă – art 309 NCPC
Martorii pot fi ascultați chiar la termenul la care proba a fost încuviințată.

<strong>Judecata în fond – art. 244 NCPC</strong>
-Părțile pot fi de acord ca dezbaterea fondului să urmeze în camera de consiliu, în aceeași zi sau la un alt termen. Cererea de judecată în lipsă presupune că partea care a formulat-o a fost de acord și ca dezbaterea fondului să aibă loc în camera de consiliu, în afară de cazul în care partea a solicitat expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică – va fi aplicabil numai de la 01 ianuarie 2016.

-Când judecătorul se socotește lămurit, prin încheiere, declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică – va fi aplicabil numai de la 01 ianuarie 2016??? !!

-Pentru dezbaterea fondului, judecătorul pune în vedere părților să redacteze note privind susținerile lor și să le depună la dosar cu cel puțin 5 zile înainte de termen fără a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale – va fi aplicabil numai de la 01 ianuarie 2016???

-După închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă – art. 394 NCPC

<strong>Hotărârea judecătorească</strong>
Hotărârea se va pronunța în ședință publică, la locul unde s-au desfășurat dezbaterile, de către președinte sau de către un judecător, membru al completului de judecată, care va citi minuta, indicând și calea de atac ce poate fi folosită împotriva hotărârii.
Amânarea pronunțării – 15 zile – art 396 NCPC
Redactarea hotărârii – 30 zile de la pronunțare – art 426 NCPC
Toate hotărârile vor fi comunicate, chiar dacă sunt definitive – art 427 NCPC
Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă – art 430 lin 2 NCPC

<strong>Executarea provizorie de drept a hotărârii – art 448 NCPC</strong>
Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
1.stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul;
2.plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum și a sumelor cuvenite, potrivit legii, șomerilor;
3.despăgubiri pentru accidente de muncă;
4.rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;
5.despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrității corporale ori sănătății, dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestații bănești periodice;
6.reparații grabnice;
7.punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului;
8.cereri privitoare la posesie, numai în ceea ce privește posesia;
9.hotărârile pronunțate în temeiul recunoașterii de către pârât a pretențiilor reclamantului, pronunțate în condițiile art. 430;
10.în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.
Executarea provizorie a hotărârii
-Hotărârea judecătorească are putere executorie, în condițiile prevăzute de lege – art 433 NCPC.
-Instanța poate încuviința executarea provizorie a hotărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori va considera că măsura este necesară în raport cu temeinicia vădită a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum și atunci când ar aprecia că neluarea de îndată a acestei măsuri este vădit prejudiciabilă pentru creditor. În aceste cazuri, instanța îl va putea obliga pe creditor la plata unei cauțiuni – art 449 NCPC.
-Cererea de executare provizorie se va putea face în scris, precum și verbal în instanță până la închiderea dezbaterilor.

<strong>Cheltuielile de judecată</strong>
-Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.
-Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.- art 451 alin 2 NCPC.
-Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor.
-Dovada cheltuielilor de judecată – Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. – art 452 NCPC.
 
<strong>Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii</strong>
Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442-447 NCPC.

<strong>Căile de atac </strong>
Sentințele și încheierile primei instanțe (cu excepția celor definitive) vor putea fi atacate cu apel.

Majoritatea hotărârilor judecătorești vor putea fi atacate „numai cu apel” – art 7 LPA. Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „definitivă”, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „supusă recursului” sau că „poate fi atacată cu recurs” ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ și fiscal, inclusiv în materia azilului.
-Procedura scrisă a apelului se va desfășura la prima instanță – art. 471 NCPC – va fi aplicabil numai de la 01 ianuarie 2016.
-Se va putea formula apel și respectiv recurs și împotriva considerentelor sentinței– art. 461 NCPC.
-Calea de atac este dată de lege și nu de judecător – respingerea ca inadmisibilă a unei căi de atac repune partea în termenul de declarare a căii de atac legale – art. 457 alineat 3 NCPC.

<strong>Când hotărârea devine definitivă după apel? </strong>
Art. 483 alin. 2 NCPC – Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 92 pct. 1 lit. a) – i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. În procesele pornite între 01 februarie 2013 – 01 ianuarie 2016 pragul valoric al exercitării recursului va fi de 1.000.000 lei.

<strong> Recursul </strong>
1.Devine cu adevărat cale extraordinară de atac.
2.Dispare instituția ,,modificării” hotărârii atacate.
3.Sunt reglementate 8 motive de casare – art. 488 NCPC.
4.Recursul va putea fi formulat numai prin avocat – art. 490 alin. 2 NCPC și art. 13 al. 2 NCPC.
-De regulă, recursul va fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție cu o procedură de filtru, iar, în caz de admitere a recursului (cu excepția contenciosului administrativ), casarea va fi numai cu trimitere.
-Înscrisurile vor putea fi depuse numai până la primul termen de judecată.
-Motivarea hotărârii de recurs va viza exclusiv motivele de casare.

*Considerentele deciziei de casare vor viza strict problemele de drept – nu vor mai fi obligatorii sub aspectul necesității administrării unor probe.

<strong>Hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unei probeleme de drept – procedura </strong>
1)Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. După înregistrarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, încheierea de sesizare se publică pe pagina de internet a acestei instanțe.
2)Cauzele similare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, pot fi suspendate până la soluționarea sesizării.
3)Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunță prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.
4)Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

<strong>Proceduri speciale – Noutăți </strong>
-Încheierea de înființare a sechestrului asigurător va fi comunicată debitorului de către executorul judecătoresc odată cu înființarea acestuia – art 953 NCPC – nu va fi nevoie nici de procedura de încuviințare a executării.
- La ordonanța președențială nu sunt aplicabile dispozițiile cu privire la cercetarea procesului, iar citarea se va face de urgență – art 998 NCPC Procedura cererilor cu valoare redusă – până la 10.000 lei – se va judeca pe formulare.

<strong>Modificări ale Legislației speciale</strong>
Termenii de ,,apel” sau ,, recurs” din legislația specială care desemnau căi de atac împotriva unor acte care nu sunt hotărâri judecătorești, au fost înlocuiți în legislația specială cu termenul de contestație.

Art. 88 din Legea 84/1998 privind mărcile modif. prin art. 29 LPA. – (1) Hotărârea comisiei de contestații, motivată, se comunică părților și poate fi atacată cu contestație la Tribunalul București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea Tribunalului București este supusă numai apelului la Curtea de Apel București.
Art. 88 alin. 4 din Legea 51/1995 modif. prin art. 24 LPA – “(4) Împotriva hotărârilor pronunțate potrivit alin. (2) și (3), partea interesată poate formula contestație la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.”
Art. 29 alin. 7 din Legea 317/2004 modif. prin art. 51 LPA – (7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

<strong>Modificări ale legislației speciale – legea contenciosului administrativ</strong>
<strong>a</strong>.Exceptia de nelegalitate vizând un act administrativ individual va fi solutionată de instanța care va judeca fondul cauzei – art. 4 din legea 554/2004 modificat prin art. 54 pct 1 LP
<strong>b</strong>.Actele administrative normative nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate, ci doar al unei acțiuni directe – art. 4 alin. 4 din legea 554/2004 modificat prin art. 54 pct 1 LPA
În materie fiscală, valoarea pragului de competență se ridică la 1.000.000 lei (se propune modificarea la 3.000.000)
<strong>c</strong>.În cazul admiterii recursului, chiar și la Înalta Curte de Casație și Justiție, regula este casarea cu reținere
Executarea hotărârilor pronunțate de instanțele de contencios administrativ va fi făcută conform Codului de procedură civilă – modif art. 22, 24 din legea 554/2004.
Dispozițiile legii 554/2004 se completează cu prevederile Codului civil și respectiv ale Codului de procedură civilă

<strong>Modificări ale legislației speciale – legislația contravențională</strong>
(1)Prescripția executării sancțiunilor contravenționale ( art. 14 OG 2/2001) va putea fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.
(2)Controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare va fi de competența exclusivă a instanței contravenționale.
(3)În procedura contravențională, nu vor fi aplicabile cazurile de suspendare datorate lipsei părților și neîndeplinirii unei obligații fixate de instanță.
(4)Hotărârea va fi supusă numai apelului, cu excepția contravențiilor de ordine publică
(5)Dispozițiile OG 2/2001 se completează cu prevederile Codului penal și ale Codului de procedură civilă.
(6)În cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat – art. 36 alin 2 OG 2/2001 introdus prin art. 41 LPA.

cu acordul,
<strong>Av. Dr. Mircea Ursuța</strong>